Parlamentari

Cladirea ONU din New York

Politica este procesul de luare a deciziilor de către grupuri de oameni. Termenul se aplică guvernelor civile, dar acest proces s-a observat în toate interacţiile între grupurile umane, inclusiv îm instituţii corporative, academice şi religioase. Ea constă din “relaţii sociale implicând autoritatea sau puterea” şi se referă la reglementări ale unităţilor politice, şi la metode şi tactici folosite pentru a formula şi aplica politica.

Ştiinţa politică (studiile politice) este studiul comportamentului politic, şi examinează preluarea şi aplicarea puterii. Arii conexe ale acestui studiu includ filozofia politică, care caută raţionamente în politică şi un sens etic pentru comportamentul public, şi administraţia publică, care se ocupă cu practicile guvernării.

Originea cuvântului ‘Politica’

Polis vine din cuvântul grec “bateus” care înseamnă stat sau oraş. Politikos descrie orice priveşte problemele statului sau oraşului. În latină, echivalentul era “politicus”; în limba engleză se traduce prin “politics”, iar în franceză prin “politique”.

Referinţe

1. Definition of politics from die.net
2. Politics (definition)@Everything2.com
3. Definition of politics from “The Free Dictionary”
4. Gompers, Samuel, “Men of Labor! Be Up and Doing,” editorial, American Federationist, May 1906, p. 319
5. “Authority” at the Stanford Encyclopedia of Philosophy
6. Weber, Max, Politics as a Vocation
7. Confucius on Politics în Stanford Encyclopedia of Philosophy
8. Lunyu 12.11, The Analects of Confucius (disponibil în engleză aici)
9. p113, Plato, The Republic, traducere de Desmond Lee, 1955, Penguin Classics, ISBN 0-140-44914-0
10. Totalitarianism in Plato’s Republic în Stanford Encyclopedia of Philosophy
11. Communism in The Republic în Stanford Encyclopedia of Philosophy]
12. Aristotle’s Politics în The Internet Encyclopedia of Philosophy
13. Aristotle’s views on politics în Stanford Encyclopedia of Philosophy
14. Machiavelli, Niccolò, The Prince, Editor’s Introduction by Angelo Codevilla, page xvii. Yale University Press, 1997.
15. Niccolo Machiavelli în Stanford Encyclopedia of Philosophy
16. Thomas Hobbes în the Internet Encyclopedia of Philosophy]
17. Thomas Hobbes în Britannica’s Philosophy Pages
18. Hobbes, Thomas, Leviathan (disponibil online aici)
19. Jean-Jacques Rousseau în Encyclopedia Britannica online
20. The Social Contract în Internet Encyclopedia of Philosophy
21. The Social Contract în Catholic Encyclopedia
22. p11, Tansey, Stephen J., Politics: The Basics, 1995, London, ISBN 0-145-19199-8
23. Social and Political Philosophy of John Stuart Mill at the Stanford Encyclopedia of Philosophy
24. p229, Mill, John Stuart, On Liberty, ISBN 1-59986-973-X (disponibil şi online aici)
25. Karl Marx at the Stanford Encyclopedia of Philosophy
26. Marx, K. & Engels, F. (1848), The Communist Manifesto
27. The Strange Afterlife of Cornelius Castoriadis de Scott McLemee, Chronicle of Higher Education, March 26, 2004.
28. David C. Colander, Complexity and History of Economic Thought, p. 35.
29. Joe D. (2003-01-31). “Why We Can’t Associate Too Closely with the Austrians“. anti-state.com.
30. Steven R. Kangas. “A Critique of the Austrian School of Economics“. Retrieved on 2008-05-10.
31. The Architecture of Parliaments: Legislative Houses and Political Culture Charles T. Goodsell British Journal of Political Science, Vol. 18, No. 3 (Jul., 1988), pp. 287-302
32. Bobbio, Norberto, “Left and Right: The Significance of a Political Distinction” (translated by Allan Cameron), 1997, University of Chicago Press. ISBN 0226062465
33. Roberts and Hogwood, European Politics Today, Manchester University Press, 1997
34. Markus Kemmelmeier et al. (2003). “Individualism, Collectivism, and Authoritarianism in Seven Societies”. Journal of Cross-Cultural Psychology
35. (3): 304–322. doi:10.1177/0022022103034003005.
36. Ian Adams, Political Ideology Today (Manchester: Manchester University Press, 2001), 20.
37. What Is Libertarian?, Institute for Humane Studies
38. Dahl, Robert A., Who Governs? : Democracy and Power in the American City, (Yale University Press, 1961)
39. Domhoff, G. William, Who Really Ruled in Dahl’s New Haven?
40. Lukes, Steven, Power: a Radical View, Macmillan, (1974)
41. McGettigan, Timothy, Redefining Reality: Epiphany as a Standard of Postmodern Truth], Electronic Journal of Sociology

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU de Nicolae Sfetcu)

În Opoziţie se pregătesc strategii de demitere a guvernului. Social-democraţii şi-au instalat marţi noi şefi în fruntea grupurilor din Parlament. La deputaţi a fost înlocuit Viorel Hrebenciuc, iar la senatori a fost ales lider, Ilie Sârbu, socrul preşedintelui PSD, Victor Ponta. Acesta anunţă că începe sesiunea în forţă. Cu o moţiune de cenzură şi două simple. Planurile sunt cu bătaie lungă însă.

"Remanierea se face, nu se discută", a fost refrenul pe care premierul Emil Boc l-a repetat toată vara, de fiecare dată când a fost întrebat de planurile executivului pentru 1 septembrie. Miercuri expiră termenul de graţie pe care preşedintele Traian Băsescu l-a acordat guvernului şi toată lumea aşteaptă de la premier o formulă ceva mai concretă decât fraza sa favorită. Deciziile se nasc greu. În căutarea lor, liderii PDL au făcut marţi naveta între Palatul Victoria şi Cotroceni.

Liderii PDL şi ai guvernului se pregătesc intens pentru ziua de mâine, când premierul ar trebui să prezinte evaluarea fiecărui ministru în parte. Marţi la prânz, Emil Boc a mers la Palatul Cotroceni, pentru o discuţie informală cu preşedintele Traian Băsescu. El a fost însoţit de mai mulţi miniştri şi lideri ai PDL din Parlament şi din teritoriu. Întâlnirea cu şeful statului vine după o primă şedinţă a conducerii PDL, care a avut loc dimineaţă, la guvern.